Incerc sa raman pozitiva, desi vad atata negativism in jurul meu. Totusi, ma simt inconjurata de nimic, de nimeni si tind sa cred ca sfarsitul e aproape. Dar hai sa nu il privesc precum un sfarsit, ci precum un infinit pe cale sa ma rapeasca, sa ma invarta si sa ma aseze intr-un loc mai bun.
Nu sunt perfecta. Fac o multime de greseli, greseli care ma definesc.. in ochii unora in bine, in locul unora in rau, si in ochii unor persoane foarte putine, ma definesc ca fiind normala. Totusi, imi regret unele decizii, unele fapte dar mai ales unele fapte pe care nu le-am facut. Regret ca totul se poate destrama la prima clipa in care imi pierd mintile si fac ceva.. ceva ce nu ar trebui sa fac.
Vorbesc aiurea si poate fara sens pentru unii, dar in ceea ce ma priveste, nimic legat de mine nu are sens. Totul e ciudat, ca si mine de altfel, totul e putin stupid. Dar nu pot face nimic in legatura cu asta, pentru ca asa sunt eu. Asa am ajuns sa fiu datorita persoanelor din jurul meu, datorita faptelor care s-au intamplat in jurul meu si care m-au prins si pe mine la mijloc. Datorita persoanelor care nu au putut sau stiut sa ma invete altfel. Si pot spune clar si raspicat nu am avut norocul sa simt o persoana langa mine care sa ma invete binele.
Da.. Deja nici eu nu ma mai inteleg. Dar continui sa scriu pentru ca asta ma linisteste.. Asta ma face ceea ce sunt, si nu voi inceta sa scriu niciodata, atata timp cat traiesc si am macar un pix si o foaie.
Vreau doar sa nu fiu singura. Cam atat vreau de la viata. Nu averi.. Fericire alaturi de acel cineva.. Sper doar sa ajung sa fiu fericita inainte sa cad in depresia din care stiu bine ca nu ma mai poate scoate nimeni.. Si in momentul acela, nu voi mai fi. In momentul acela voi face iar prostia.. Ei bine, Prostia!
Cam atat presupun.. Am scris doar sa ma racoresc.. Stiu ca nu are sens, dar ma bantuiau multe ganduri, si chiar daca a fost in mod subtil, am reusit sa mi le mai scot din cap. Sper ca ma va ajuta asta..
Pe curand.
Daca fotografia este reala, esti prea frumoasa si tanara pentru a fi atat de pesimista. Definitia normalitatii nu este valabila decat pentru persoana care o emite. "Normal" este ce e pentru mine normal. Esti cam melodramatica. probabil ca ai si de ce. E bine ca scrii. peste ani vei reciti si probabil ca te vei distra.
RăspundețiȘtergereDeja incep sa recitesc vechile mele "povesti" si nu as spune ca ma distrez.. Mai degraba analizez tot ce a fost candva in mintea mea si compar cu ceea ce simt in prezent. Nu s-au schimbat multe lucruri, doar ca in unele privinte gandesc putin diferit.
RăspundețiȘtergereAm motive sa fiu melodramatica, dar nu chiar pana in punctul extrem.
Sunt pesimista pentru ca, in momentul in care prezumtiile mele sunt contrazise, sunt chiar fericita. Si sunt dependenta de fericire.
Si da. Fotografia este reala.
RăspundețiȘtergere